Pe masura ce copiii cresc si se schimba, se schimba si perceptia despre ceea ce inseamna sa fii un parinte bun.

Cand copilul era mic, ingrijirea era pe primul loc. Erai un parinte bun daca puteai sa faci cu zambetul pe buze zecile de lucruri repetitive din care era formata o zi obisnuita.

Cu un copil mai mare ingrijirea cade pe un loc secund. De fapt esti un parinte cu atat mai bun cu cat ai mai mult succes in a lasa copilul sa aiba grija de propria persoana. Iar pe primul loc urca relatia pe care o ai cu el. Si, ca orice relatie, ca sa functioneze bine, are nevoie de foarte multa implicare din partea ta. Dar si de multa diplomatie.

Acum, foarte multe lucruri se petrec la nivel psihologic si nu mai exista raspunsuri universale sau definitive. Daca inainte era cat de cat posibil sa gasesti cea mai buna schema pentru diversificare, acum lucrurile sunt mult mai nuantate. Si atunci dupa ce sa te ghidezi? Bunul simt ar putea sa iti dea solutia. Conteaza mult urmatoarele

Timpul petrecut cu copilul

Vorbim de o relatie. Prin urmare, ca in orice relatie intre oameni, timpul petrecut impreuna este important. Si, ca in orice relatie, este important sa te arati de incredere, sa fii intelegator si cealalta persoana sa perceapa ca o iubesti.

Nu face comparatii

Nimeni nu iubeste sa fie facute comparatii. Stresul la care esti supus in urma unui asemenea comportament este prea mare. Chiar daca iesi in avantaj in urma comparatiei. Vrei sa fii perceput ca unic pentru cei care conteaza pentru tine.

Fara cicaleala

Atmosfera intr-o relatie este esentiala. Si este din ce in ce mai dificil de mentinut o atmosfera placuta pe masura ce copilul incepe sa se maturizeze, fara a putea inca sa fie independent. Consistenta si lauda s-a observat ca functioneaza mult mai bine decat exploziile de furie si cicaleala.

Perfectiunea nu exista

Vorbim aici de relatii intre oameni. Si ele sunt fluide, presupun multa comunicare ca sa functioneze cum trebuie. Nu presupun perfectiune, pentru ca aceasta te incatuseaza intr-un comportament. Ceea ce devine in timp gresit, prin lipsa de adaptare. Asa ca poti accepta ca ai gresit, sa incerci sa schimbi ceva si sa mergi mai departe. Sa nu schimbi nimic, pentru ca nu vrei nimic altceva decat perfectiunea este mult mai periculos.

Photo by Austin Pacheco on Unsplash